Noră și soacră - quo vadis?

Autor : Just Me
 
Fetele abia asteapta. Fac si taitei, ca sa fie si mai buna. Ce mai! Un adevarat dezmat culinar! Il invit si pe socru-meu la masa si-mi propun sa fac la fel si cu soacra-mea. Sa ma vada si pe mine fataindu-ma prin bucatarie - bucataria ei – ca o gospodina implinita! Vine de la chiosc. Se repeta istoria cu fetele. Oloiul cu supa inca fierbinte, pe aragaz. In bucatarie, cald si miros imbietor. Se preface ca nu bserva. Nu spune nimic. O invit la masa. Refuza:
mi-am stricat foamea, am mancat mai devreme pachetul pe care l-am avut la mine. Nu ma pot abtine sa nu observ ca nu e prea bucuroasa. Sac! Zic in gandul meu! Imi sta pe limba sa pun in practica modelul Morometii (una din scenele de la inceputul romanului, cand Achim ii spune in batjocura, lui Niculaie: Niculaie, daca mananci, imi esti ca un frate, daca nu, imi esti ca doi): daca mananci, imi esti ca o soacra, daca nu, imi esti ca doua! Dar n-are sens. Oricum, ea face cat zece! Sambata dimineata, il suna pe socru-meu de la chiosc. Omul pleaca. Peste o ora, se intoarce cu doua gaini cumparate din piata. Le jumuleste, le pregateste. Vine si ea. Apare inca un oloi cu supa.

va urma
1 2 3
Posteaza comentariu
Creatii ale aceluiasi autor
Sponsori