Ciclul Basil cuceritorul; Porumbita lui don Basilio…autor Mihai LEONTE

Autor : Mihai LEONTE
Mihai LEONTE
12.237 Vizualizari
5 PORUMBIŢA LUI DON BASILIO

Porumbiţa lui don Basilio era o femeie frumoasă, netrecută de prima tinereţe, care s-a recomandat Paulina, supranumită Porumbiţa. A început să povestească despre călătoria până la Zlatna cu trenul. Am încercat să-i las singuri şi să merg în camera lui don Basilio, dar acesta nu m-a lăsat şi mi-a spus să rămânem împreună. Nu înţelegeam de ce nu vrea să rămână singur cu Porumbiţa lui. Am vorbit de toate şi nimic. Am aflat că Porumbiţa vindea plase de piaţă din pânză sau împletite din fir de cânepă confecţionate chiar de ea. Relaţia ei cu don Basilio era mai mult un fel de prietenie şi nu una amoroasă stabilă. Porumbiţa îl primea de fiecare dată când venea să se odihnească la ea. Cum s-a luminat de ziuă don Basilio a dispărut şi nu ştiam ce se va întâmpla cu Porumbiţa. Peste vreo oră apare don Basilio zâmbind. A invitat-o pe Porumbiţa să meargă cu el, dar şi pe mine. Eram surprins şi nu ştiam ce să fac? M-am conformat şi am plecat toţi trei spre o ţintă neprecizată! După vreun sfert de oră de mers, am ajuns la o casă destul de mare care avea în fereastră un anunţ în care se anunţa închirierea unei camere pentru familişti. Acum am înţeles acţiunea lui don Basilio. Am intrat şi am văzut camera în care urma să stea noua perechea. A întrebat-o pe Porumbiţă dacă îi convine? Aceasta a fost de acord să rămână aici. Porumbiţa a rămas la gazdă iar noi ne-am întors la cămin să-i ducă bagajul Porumbiţei. Pe drum don Basilio mi-a povestit câte ceva despre Porumbiţa, dar nu suficient să fiu lămurit!
Nu începusem bine discuţia şi ne-am întâlnit cu Pilu, care venea de la o petrecere şi era bine dispus. Voia să mergem cu el la un restaurant, dar don Basilio l-a refuzat categoric. Don Basilio mi-a spus cine era de fapt Porumbiţa! Cu toată instabilitatea amoroasă dintre el şi Porumbiţă cei doi aveau o fetiţă pe care o botezaseră după numele tatălui; Vasilica! Nimeni nu-i spunea pe nume şi o strigau Lica Vulpica! Lica Vulpica avea un păr blond auriu şi ochii albaştri, furaţi sigur de la tatăl său. Mama Porumbiţei făcea parte dintr-o familie de meşteşugari din oraş, dar după venirea puterii socialiste practica împreună cu fiica sa Porumbiţa confecţionarea de plase, însă erau înrolate într-o cooperativă meşteşugărească, căci altfel nu se putea. Mai erau multe de spus, însă am ajuns la cămin. L-am lăsat pe don Basilio să se bucure de întâlnirea cu Porumbiţa sa. Duminică după amiază aveam să ne întâlnim din nou cu fericita pereche de porumbei! Am mers la grădina de vară din spatele cinematografului local, unde era linişte în acea după masă de duminică. Don Basilio îmi făcuse un portret favorabil, astfel încât Porumbiţa şi-a dezlegat limba faţă de mine, povestindu-mi multe aspecte biografice despre familia ei. Don Basilio nu a oprit-o din tot ce povestea considerând că merit să ascult totul. Am aflat că fetiţa lor împlinea în toamnă şapte ani şi va merge la şcoală. Porumbiţa îl voia pe don Basilio reîntors în oraş, dar acesta refuza această reîntoarcere deoarece voia să devină un om cinstit şi corect, iar în oraşul său nu putea să fie ce voia! Cei din Banda Zoo îl voiau reîntors pentru a beneficia de serviciile sale şi implicit ale avantajelor pe care le-ar fi adus-o bandei. Porumbiţa era tristă că nu putea să-l lămurească pe don Basilio să revină în bandă cu toate că ea nu acţiona în bandă, dar avea unele avantaje. Trebuia să se întoarcă fără Lupul Alb. Despre această vizită şi întâlnire nu trebuia să se vorbească nimic din care să ajungă la urechile celor din banda Zoo. Astfel că duminică seara Porumbiţa avea să-şi ia zborul spre vechiul cuib. Am plecat din timp de la grădina de vară pentru a lăsa timp porumbeilor să-şi trăiască întâlnirea din
1 2
Posteaza comentariu