Antilopa...autor Mihai LEONTE

Autor : Mihai LEONTE
Mihai LEONTE
10.428 Vizualizari
1 ANTILOPA

Matei o cunoscuse pe Antilopa în trenul care mergea de la Cluj spre Câmpia Turzii. O văzuse în gara din Cluj, care la acea oră a după amiezii de toamnă, era destul de pustie. Antilopa era cu echipa de popice care avusese meci la Dej. Fetele din grup erau tinere şi gălăgioase, cum de fapt sunt în general sportivele, adică pline de viaţă. Matei a remarcat-o pe Antilopa dintre cele din echipă, fiind cu părul blond. Da, îi plăceau blondele! La sosirea trenului dinspre Oradea lumea se înghesuise să se urce în vagoane fără să mai fie atenţi la alte amănunte.
Matei îşi găsise repede un loc într-un compartiment, dar lângă el rămăsese un loc liber. În uşa apare Antilopa căutând un loc. Cei de lângă Matei s-au grăbit să-l ofere pe cel liber. Antilopa arăta destul de zveltă ca sportivă, şi foarte atrăgătoare ca persoană feminină. Şi-a scos paltonul din acel material de piele de antilopă, făcându-se lejeră lăsând să i se vadă pieptul bine proporţionat. Desigur că orice tânăr şi-ar fi dorit să o cunoască! Antilopa a scos o carte, un volum albastru din BPT. Din care a început să citească în linişte. Doar o doamnă din compartiment a îndrăznit să o întrebe numele volumului. Imediat s-a început o discuţie pe teme literare. Matei a tăcut o vreme, dar atunci când a considerat că este în temă s-a infiltrat în discuţie. Nu era străin de cărţi şi a putut să rezolve o controversă iscată. Apoi a ieşit să-şi aprindă o ţigară pe coridorul vagonului de clasa a doua. Trenul parcă nu se grăbea târându-şi vagoanele spre tunelele de la Cojocna. La scurt timp a ieşit şi Antilopa, căci colegele ei erau în alt compartiment vecin. I-a cerut lui Matei ca din întâmplare un foc, apoi le-a trimis mici bezele colegelor de echipă. Una dintre ele a ieşit legând o discuţie despre meciul disputat la Dej. Colega Antilopei l-a întrebat pe Matei până unde merge, aşa ca din întâmplare! Când acesta a răspuns că va coborî la Câmpia Turzii, fetele au rămas surprinse oarecum! Şi echipa lor cobora acolo. Tot ca din întâmplare una dintre colegele de echipa a întrebat-o pe Antilopa pe ce strada locuieşte fiindcă vrea să o viziteze acasă. Antilopa i-a spus strada şi numărul casei. Matei a reţinut acest amănunt! Discuţia cu Antilopa nu avea nici o relevanţă deosebită şi nu se conturau bazele unei prietenii viitoare! La coborâre fetele s-au despărţit repede pentru că un autobuz de oraş le aştepta la ieşirea din gară. Matei a rămas pe peronul gării şi urmărea cum Antilopa traversa liniile căii ferate, căci locuia în acel cartier din faţa gării. La un moment dat Antilopa s-a oprit şi a trimis lui Matei o bezea, sărutându-şi două degete şi s-a pierdut în noapte.
La câteva zile de la ajungerea în mica localitate minieră Matei şi-a adus aminte de Antilopa. I-a scris o ilustrată pe adresa auzită de la fete, specificând doar; pentru Antilopa. A rămas foarte surprins când după ceva timp a primit o scrisoare destul de nostima în care se găseau mai multe întrebări referitoare la persoana lui Matei. Astfel a început un schimb de scrisori care s-a terminat brusc prin februarie. Se părea că legătura dintre cei doi nu se vor mai relua vreodată! Şi totuşi pauza avea să dureze câteva luni bune. Cum a fost reluată corespondenţa cu Antilopa, într-un episod viitor.
Posteaza comentariu