CITATE DIN GÂNDURI STRÂMBE, de Roberto Kuzmanovic

Autor : AnaOarga
AnaOarga
577 Vizualizari
— Că tot ai adus vorba de limbă-n discuție, în adâncul sufletului unui mascul feroce, radiază inconștient o singură femelă rebelă, în nuanțe mai bogate decât ziua. Cândva credeam că e vorba de mama sau fetița lui. Nu-mi imaginez ce s-ar întâmpla dacă ar pierde-o. Probabil ar face alta pentru alocație. Știu, e dur. Dar prefer asemeni lui Seneca, să deranjez cu adevărul decât să fac pe plac cu lingușiri. Eminescu ne-a făcut să înțelegem că un om poate avea totul neavând nimic și nimic având totul. De aceea românul joacă la păcănele, alba – neagra, ruleta rusească… riscuri confrate, cică bărbăție! Cine știe? Probabil și Klaus joacă „Book of Ra” online pe Facebook. Așa se face că Iohannis îi consideră (sau doar ne-a făcut să credem asta) pe românași niște eroi?!
— Aia e, bre!
— La război cu voi! Nu contează cine și cum ne conduce ca pe (b) oi. Uităm și mergem mai departe, dansând din buric pe manele, dacă tot spunea Friedrich Nietzsche că aceasta e cea mai mare înțelepciune. De ne e dat să cărăm în cârcă și-o cruce (dă-o Doamne, mare, groasă, de aur sau platină), o cărăm (cu poftă până la amanet) fiindcă suntem zevzeci pe veci. Dacă nu, așteptăm să ne-o care alții (oricum suntem creștini până ne gândim la ochii dracului), uitându-ne și arătând cu degetul (nu neapărat cel mijlociu) după ceilalți, cât de snobi pot să fie. „Prostul râde de prost, că cică prostul nu prea știe”. Sunt (uneori) de admirat oamenii care fac ce vor și (alteori) de râsul curcii că nu știu ce vor. Ei vor să-și spună părerea despre tot (n-are importanță dacă n-au o concluzie concretă), chiar dacă nimeni nu-i bagă în seamă. Ei vor să-și înjure pe la colțuri primarul satului că fură prea mult din Lanul de grâu cu corbi (aievea pentru pălincă), chiar dacă el e doar o marionetă a Uniunii Europene. Ei vor bani să-și cumpere desfrânarea pentru cele mai vicioase vicii chiar dacă nu muncesc. Vor reduceri iluzorii la mall, stând ore în șir la rând la casa de marcat, chiar dacă timpul înseamnă bani. Vor rate la bănci (să arunce bani la lăutari), chiar dacă sunt speriați de sociopați, urlând mai ceva ca după un tur prin Casa Groazei. Îi vor întemnițați pe cei corupți în coate – că poate politica nu va mai fi atât de curbă. Vor târfe (masculine sau nu), care nu le aparțin decât pentru o noapte, cu care să și-o tragă în draci, să-și lingă reciproc frișca de pe degetele de la picior, după o noapte petrecută în club, chiar dacă în următoarea zi merg la biserică să pupe moaște sau acasă la fetița lor. Sociopații vor să conducă lumea, conduși de psihopate. Ei vor ambalaje fine la interese meschine. Ei vor, dar nu știu ce vor. Chiar asta vor?
— Vai de mine, nu mai țipa, trezești vecinii. Tu ce vrei? Hai, aşază-te pe canapea, începe îndată meciul.
— Dacă mă întrebi pe mine, m-aș mulțumi să privesc terasa unei cafenele, noaptea. Pentru că asta m-a făcut să înțeleg că în adâncul sufletului unui mascul feroce, radiază inconștient o singură femelă rebelă în nuanțe mai bogate decât ziua. Cea cu care îți împarți trupul.
— Hm.
— Eva, Adame! Eva.
— Mare mi-e mirarea că nu pricep. Ce-ai domnule, că mai beat decât mine nu te văd? Te-a părăsit femeia? Nu ți-a intrat salariul pe card? Ți-am zis că fac eu cinste.
— Mai rău, măscărici în fund și nu-mi tace pliscul!!!
Textul a apărut pentru prima dată la publicația Zevzeci Pe Veci care și-a încetat activitatea.
De Roberto Kuzmanovic
Posteaza comentariu