Trezire

Autor : Nicu Haloiu
Nicu Haloiu
99 Vizualizari
Trezire

dar dacă prind din zbor,
un mic crâmpei de dor,
mai blând ca un zefir,
din nor de mohair,
ce plouă un colir
rouă de trandafir,
să-ți intre în privire,
vis dulce, de iubire?

ce-ai face tu, atunci,
cu ochii verzi și-adânci
de-atâta primăvară,
că tare mă-nfioară?

sau, ca-ntăia oară,
mă vei privi, cu drag,
și-aștepți, cu-a mea vioară,
să-ți cânt eu ție-n prag?

și-atunci, cu amintirea
ce faci? o iei cu tine,
să mă trezești pe mine,
trezindu-mi iar iubirea?!
...
eu, ard de nerăbdare,
pentru ce nu a fost,
să-mi dai tu adăpost,
în blânda ta iertare!

și pot să spun, acum,
că-al dragostei parfum,
eu l-am simțit atunci,
în ochii verzi și-adânci.

și te rog tare mult,
acordă-mi acest drept,
al altui început
acum, că sunt deștept!
Posteaza comentariu
Sponsori