Nihil sine Deo

Autor : Agafia Dragan
Agafia Dragan
78 Vizualizari
Hranesc lupii îndoielii.
Nu-mi este dat să trec
de ochii sfincşilor,
îngăduită să-m fie acceptarea
a ceea ce sunt,
a ceea ce cred.
Oare sufletul
se lasă pradă pulberii,
totală părăsire
sau înaintând în nemişcarea
definitivei clipe,
o să treacă prin constelaţii,
prin coregrafia norilor,
prin respiraţia ierbii,
ochi nevăzut,
să-şi vegheze visele,
moştenire din moştenire lăsate,
mai fragile decât răsăritul,
mai trainice decât perlele
adâncului?
Să prind o amăgire de certitudine,
am să-mi dau colocviu
la capătul ceţii,
cu acei numeroşi eu care am fost,
să-mi mistui lupii, Doamne!
Oare, mă vei lua de mână
să mă conduci?
Posteaza comentariu
Sponsori