Mătasea privirii ...

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
42 Vizualizari
Adoarme apusul caligrafiat, în mătasea privirii...

Chemînd din banca amintirii, ispitele izbăvirii -

Reperul absurdității sărutat, de hăul nemuririi...

Devine deșertăciunea somnului, și –al iertării!

Șoptește –i sufletului obosit, versuri îmbrățișate...

Înlănțuite autumnal, în răsuflările metamorfozate!

Invită -ți sufletul, să simtă pastelurile cristalizate...

Pe umerii dezgoliți, să redevii taina cea aparte!

Trezește –mă, din somnul muribundului orb -

Ce singur nu poate admira, zborul unui corb!

Privește cum din elixirul omeniei, ce-l sorb...

Se revarsă –n univers, visul astral în colb!

Cufundă - n spirala clipei, busola ochiului...

Deschis spre piramida mutantă, a optarului!

Descifrează enigma nudității, în vidul hașurat...

Pe umerii răsuflării, ce îți lasă trupul tatuat!

Caută - mă dincolo de orizontul desfrunzit al căii...

Aprinde pavăză a vieții, anotimpul iubit al văpăii!

Pășește viață, spre clepsidra înmuguririi spiritului –

Dezvăluind misterul renașterii, din seva gîndului!

(5 Octombrie 2019)
Posteaza comentariu
Sponsori