În curgerea karmei , hotar de răsărituri

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
248 Vizualizari
Ne naștem repezind zorile albastre, spre –amarul strigăt
Oblojiți de brațele curcubeului, mocnind într-un răsuflet
Ne amăgim ursitoarele, făurind căile blînde pe suflet...
Adormim pe geana destinului, în pămînt cu-n scîncet!

Ne creștem rîuri de zări cristaline, dincolo de răsărituri
Lampioane de hăuri, luminînd căile umbrite-n străfunduri.
De ropotul ce-și zguduie umanul, clădit să se dărîme
Cînd karma deslușește, cioburi de vise ocărînd în fărîme.

Ne viețuim ecoul, vuind răscumpărarea destinurilor
Ce-n răsuflări, azvîntă pămîntul roditor al harurilor.
Ne arcuim izbînda, cu freamătul vibrației dorințelor
Curgînd spre malurile surpate, roadele dreptăților.

Ne frîngem în plămădirea începuturilor umane,
Cînd, oare, speranța să aline...tulpinile spartane?
Ne asuprim calea, de ascuțișul săbiilor supraviețuirii
În curgerea unei secunde, mînați de hățurile împlinirii!

(13 Februarie 2016)
Posteaza comentariu
Sponsori