În tăcerea dharmei , devin !

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
228 Vizualizari
Lent, mîna-mi alunecă pe vasul existenței tăcute...
Înnăbuș aviditatea de-a scrie, prin har și virtute.
Strecor în brațele vîntului, unduirea adevărului...
Și-mi contopesc ființa la clepsidra universului!

Agale, pășesc demnă spre calea dharmei născute...
În calmul înțelegerii iertării, privesc la căi abrupte
Însă, le las să se perinde prin viscoliri neîntrerupte
Căci divinitatea –i ancorată, cu dreptate nu prin lupte!

Lent, în rugăciunile rostite, îmi îmbrac prezentul...
Cu recunoștință, că devin omul dăruit cu sufletul
Acelei clipe divine, unice, de-a admira răsăritul!
În tăcerea dharmei, binecuvîntez viața cu harul!

Silențios, înlănțui credința prin fluxurile existenței,
În liniștea anotimpului înflorit, demnitatea lacrimei...
Luminează și vindecă ființa-mi, în tăcerea dharmei!
Pășesc mereu, pe calea –mi, vibrînd la harul omeniei!

(8 Ianuarie 2017)
Posteaza comentariu
Sponsori