Întreabă-mi tăcerile...

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
86 Vizualizari
Întreabă -mă de lacrimile abisului clonat
Dezgolită de misterul pueril, ascund petala iernii
Întreabă-mi tăcerile, cum plătesc strigăte în chiliile troienii...
Dezvăluită -n totul desertăciunii, absentez în tine cireșul arhivat.

Cînd lacrima amurgului te ia de mînă, străin de cine sunt și ce devin...
Întreabă existența, cît de străini suntem, ca pana frîntă într-un venin
Hai, privește tu, străine cum amalgamul suferințelor respiră –n plin!
Pășește, lent pas cu pas spre puntea iertărilor, simte gîndul din plin!

Respiră-mi pelerina, cu trena sacrilegiului îndoliat, rămîn pămînt...
Întreabă-mi clepsidra resemnărilor, cînd bravul brad alină gîndu-mi...din vînt.
Respiră-mi plecările autumnale, în lacrimile silențioase un simțămînt
Întreabă-mă de hăul șeptarilor, în cioburi visul mi-e uitat, hilar deznodămînt!

Cînd plînge cerul, doar vuietul vîntului răsună în dumbrava brazilor
Răspuns? Cui, să rostesc cînd lacrima destinului dirijează pasul rănilor...
Întreabă-l, pe Dumnezeu cînd în cavoul adn-urilor deșarte, ființa vibrează
Rămîn, bravule brad în grădina fluturilor eterni privind lacrima din vază!

(14 Ianuarie 2018)
Posteaza comentariu
Sponsori