Şi tălpile au urechi

Autor : Iudita Ecaterina
Iudita Ecaterina
40 Vizualizari
Prin crăpătura îngemânării am privit cu dor de început.
Respiraţia dimineţii am simţit-o pe obraz
Ca pe ceva ce îmi amintea de prezenţă, de fiinţare.
Din lumea rămânerii în repaus în lumea începutului
Trecerea era lină, era un tumultum de dorinţe,
De pleoape deschise, de priviri împopoţonate cu semne de întrebare.
Am cerut braţelor întinderi peste trupuri goale,
Uscăţive coloane resemnate.
Paşii s-au format în voia lor lăsând urme a trecerii involuntare
Atunci când tălpile au auzit drumul.
Buza genunchiului împărţea săruturi tângâietoarelor chemări.
Câte rămâneri în urmă vor fi?
Posteaza comentariu
Sponsori