Acolo unde dorințele si întrebările interacționează

Autor : Alessandra
Alessandra
83 Vizualizari
Adoarme-ma-n catrene si-n stihuri prăfuite,
Cântă-mi din flori în timp ce răsfoim caiete cu operele lui Chopin,
Învăluie-mi chipul în mătasea câmpului și presară-mi în păr verdele lui Iunie,
Stropește-ma cu mirul oceanului si fa-ma sa aud vorbe de mult uitate,
Culege nectarul rămas și transformă-l in ambrozie.
Spune-mi, tu, ființă neștiută cu trăsături cunoscute, dacă ai fi trăit acum 13200000000 de ani, ai fi păstrat bucățile rămase întregi dintr-o supernovă?.
Dacă ai fi avut ocazia sa locuiești într-o peșteră, ai fi întocmit o pictură rupestră care sa reprezinte o utopie?
Dacă ai fi trăit într-o familie nobiliară la începutul secolului.18, ai fi purtat redingotă deși era la moda fracul?
Dacă ai fi existat în secolul.20 ai fi făcut ceva pentru a preveni războaiele?
Și acum, în amiaza secolului 21, ce ai schimba?
Crezi ca daca ai reuși sa faci aceste lucruri, ai putea să realizezi o notă minoră dansată pe clape majore?
Ai putea, oare, sa ma iubești?
Ai putea schimba această societate infestată de viruși pentru a o preface într-un loc demn de iubire, demn de tine, demn de mine
Am închis ochii si am visat
Dar fiindcă visul meu era prea scurt si subțire,
l-am fortificat si l-am lungit pentru a ajunge la tine..
Am creat punți peste ape ca sa poți păși pe ele atunci când vei dori sa vii aici.
Ți-am făcut si un ceai, privind lacom spre ceasul ce speram sa înghețe timpul dar nu l-a înghețat...
Oricând vei dori, poți pătrunde în acest loc.
Ești binevenit oricând dar te mai rog un singur lucru...
Ai grijă sa nu te îneci!
Apele mele sunt foarte adânci si furioase...
Sper să poți supraviețui!
Verile mele sunt lungi si secetoase.
Posteaza comentariu
Sponsori