Altarul cireșilor ...

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
88 Vizualizari
Se împletesc corole îndoliate de mister, arcași în stare de sevraj
Răspund durerilor ciobite-n vitralii, în resemnările din echipaj!
În depărtare –n cimiturilor macilor, se aud odele unui fruntaș...
Răspunde goarna bravă a dumbrăvii, înmormîntată-s ca arcaș!

Îmi doarme somnul omagierii cireșilor, cu petale-nsîngerate...
La fiecare răsuflare, oameni –dalbi maschează gînduri curate!
Se-ntrepătrunde dinăuntrul cireșilor, amurgul crud din fapte...
Ireversibil, clepsidra vieții amorezată, pierde adn –ul aparte!

Încununată de gloria străpungerii, moartea îmi dansează hain...
Sticlie –i oglinda răsăritului perfid, s-adorm în cimitir străin!
Cîntă destine, cînd în surghiun minciuna se respiră ieftin...
Trezește-mă, cînd moare ființa –mi în altarul cireșilor ce vin!

Hai, armură a veacului să bem din cupa deșertăciunilor amare
Prin venele cartografiate, histograma mugurilor din dosare...
Să își danseze dansul fluturilor sacrificați, cu-așa disperare
Cînd începutul descîntecului, vibrează-n arcușuri, cum doare!

Cortina cireșilor tresare, perdeaua spaimei stă-n irișii din formol
Avid, călăul se-nfruptă din meniul macabrelor gînduri ce domol...
Plantează alfabetul morții, pe-un piedestal incifrat și cam matol!
Beția răului, doar savurează pocalul deșertăciunii într-un nămol!

Amurgul suferințelor, dă startul să răsune-n goarnă ecoul răpus
Cînd peste geana secolului, se va așterne uitarea a ce nu s-a spus!
Din Cartea Vieții, doar filele sacrificiului tăcut se nasc din apus...
În pămîntul făgăduinței, rodesc muguri demnității ce n-au fus!


(10 Ianuarie 2018)
Posteaza comentariu
Sponsori