Altarul fluturilor

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
34 Vizualizari
Chemată, din adîncul blestemurilor arse-n iadul iubirii...
Frîng minciunile, otrăvită de capsula clipei și-a urii
Răspund cu –armura omeniei, neclintită să-nfurii –
Indiferența senzualității, s-o îmmbăt în rîurile firii!

Închin, la pragul demonilor răvașul pactului: uman
Să răvășim în galopul vieților, un vals rămas în van!
Să –mi strige demonul indiferenței, avid de amalgam...
Inchină-te mireasă a cireșilor, iertărilor ca balsam!

Dumnezeule, naște-mă din umbrele sîngerate-n dureri...
Din săgeata luminii, să ard amintirile doar cu iertări.
Chemată de-amurgul pașilor, răspund vieții cu plecări
Pășind, în altarul fluturilor, sărut spinii cu omagieri.

Cheamă-mă, viață să –nchin la brațul luptei un pahar
De-amorul morții, în dansul fluturilor un pas în zadar
De dincolo de –altarul speranței, să cinstim ziua cu har!
Cheamă-ne, viață la masa păcii cu lacrimile unui hoinar.

Chemată, din adîncul răsuflărilor, ne-nstrăinăm suflete
Din anotimpul spinilor, ecoul cimitirelor nasc plînsete...
Aprind candela solitudinii, cu rugăciunea din virtute!
Secunda reculegerii, clepsidră avidă de vise pierdute!

(7 Decembrie 2017)
Posteaza comentariu
Sponsori