Axa luminilor

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
86 Vizualizari
Ropote de aplauze –n surdina lacrimilor, umărul cioburilor –
Trestia înnsingurată a sufletelor îmbrățișate în tatuajul erelor!
Ridic perdeaua răsăritului, și-admir șevaletul curcubeelor!
Cortina piesei destinului, o văd neclintită în aripa reperelor!

Răsună clipocitul rouăi de pe chipul vieții, în ecoul pașilor...
Strămutați de orgolii, lăsăm începutul haik-ului doar irișilor
Avizi, de așteptarea revederii înfrigurate a viselor în stol
Alungăm în noi, curajul, constrînși de înscrisul divin al căilor!

Încet, tulpina universului, ridică vălul rănilor tatuate crud
Despicate-n patru petale cardinale, harta pergamentului surd
Înclină balanța, între hotarul cireșilor și-al filelor ce tot ard...
În zborul hologramelor, spre axa evantaiului ce nu-l aud!

Cînd goarna trepidează, în pelerinajul piramidal al umbrelor...
Vulcanic, se resimte deșertul odei solitare, în altarul vitraliilor.
Răzvrătită, partitura armistițiului răzbate –n corola luminilor...
Cu promisiunea revederii ciclității, abisului uman al faptelor!

Rămîn, statornicele suflete, înlănțuite-n arn-ul axei întrebărilor
Intersectate-n calea infinitului, își tatuează ochii labirinturilor...
Pe aripa rogvaiv-ului, în așteptarea undei adn-ului dreptăților!
La fiecare pas, axul demnității inimii valsează spirala cristalelor!

(6 Mai 2018)
Posteaza comentariu
Sponsori