Bioluminescența macului ...

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
65 Vizualizari
Din hăul nopților înnaripate pelerinii, cules-au emisfera cerească a divinului

Caii troieni, spumegă –n deșertăciunea rugăciunilor, rupînd hățurile răului!

Se –nalță steagul suferințelor, la poarta albastrelor vitralii închinate ochiului...
Doar pelerina dreptății, adînc visate răstoarnă, undele luptelor muribundului!

Pornesc la trap, viața și moartea deopotrivă, amorezați de vidul macului –

Cînd goarna disperării, prelung răsună în imposibilitatea cifrării arn-ului!

Se descompun frunzele, în veacul adormit, prin haina mînă a fotografului!

Surprinde, luna pătrară arhiva opacă a luminii acustice, în vertebra gîndului!

Ascultă cum foșnesc pe sub frunze, undele amintirilor hăituite în amurg

Din geana izvoarelor secătuite de mistere, apar tulpinile răului în tîrg!

Cînd tîrguiala de-a trăi sau nu, urmează calea imprevizibilului, se scurg...

Peliculele fantasmelor, spre învolburarea destinelor, licitate cu sîrg!

Rămîn, în reculegere pelerinii, rezemați de protezele idealurilor adn-ului

Debusolată molecula descifrează, șahul spionului în seva adîncă a macului!

Răstoarnă la masa tăcerii, piesa genei mutante, al enigmei ascunsă gîndului...

Păstrează pelerinii, în luminescența descriptării vieții, omagiul curajului!

Aleargă –n hăul sărutului macabru, sceptrul morții deghizate în armă...

Blestem, se-abate asupra amorului trandafirului, cînd surîsu –i dramă!

Surprindem în altarul macilor, decorul demnității de-a trăi dulce-amar.

Rămîi, regină a bravilor brazi, îndeamnă goarna pelerinilor spre hotar!

(29 August 2018)
Posteaza comentariu
Sponsori