Caligrafia Învierii

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
91 Vizualizari
În amurgul înghețat, străbat lacrimile moarte, pe-un geam orb

Strecurînd absurdul odei, privim hăituiți spre fantomele ce sorb...

Adîncile răsuflări, cîștigate în urma propriei lupte cu orgoliul!

Privește, te rog, cum îmbrățișez umbrele comei în naufragiul...

Rămîi? Întreabă regina morții luptîndu-se cu hățișul vieții aride!

Hai, te rog, ține căpăstrul hain al destinului, prin sensuri perfide!

Privește, cum seducția formolului ne rîde prin tăișul sabiei, avide...

Rămînem? Strigă, fantomele adevărului sărutînd răsuflările sordide!

Undeva, cîndva, vom devenii pe umerii clipei, stolul umbrei arhivate...

Astfel, fila morții va caligrafia ironic, un hotar indiferent dar aparte!

Simte, te rog cum noi străinii amorului, adîncim compasiunea în carte...

Rămîi, mă roagă din străfund fantomele, visînd la Învierile divinizate!

(23 Februarie 2019)
Posteaza comentariu
Sponsori