Ceața

Autor : Nicu Haloiu
Nicu Haloiu
44 Vizualizari
Ceața
...
Cine suntem noi, ne întrebăm ades,
Cum se întreabă floarea, uitându-se la soare,
Prea multe mistere în juru-ne se țes,,
Cum își țese pânza păianjenul pe-o floare!
...
Ce rost atâta zbucium pe-al vieții noastre drum
De-a fi în ochii lumii, decât suntem, mai mari,
Când toate-s trecătoare și mâine vor fi scrum,
Iar noi, îngrășământ ce va hrăni lăstari?
..
Întrebăm și noi cum poate-ntreabă vântul
Când mângâie cu suflu-i florea de cais,
Noi ne-am născut aici să hrănim pământul,
Sau suntem hrăniți de fapt, de-același vis?
...
O, zădărnicie, cât de profundă ești,
Cum muști tu cu putere din ale noastre vise,
Dar cine-o citi la urmă acele pagini scrise,
Întreaga noastră viață, în câteva povești?
...
Ne întrebăm adesea, de ce suntem aici
Și-a noastre ispitiri cine le ține-n frâu,
Prinși cum prinde ploaia nisipul cu furnici
Din fiecare strop făcându-i un pârâu?
...
O, cum curge timpul, fluviu spre ocean
Luându-ne cu el întreaga noastră viață,
Dar vom pleca, cum am venit, și-o ceață,
Vom lăsa în urmă și toate-au fost în van!
Posteaza comentariu
Sponsori