Delir insolant

Autor : Daniel Aurelian Rădulescu
Daniel Aurelian Rădulescu
398 Vizualizari
Pe plaja vieții mă plimbam,
M-ardea nisipul la picioare...
În suflet tot copil eram
Și mintea-mi caldă de la soare.

Nu era țărm pentru visare,
Cu ochii-n mare mă pierdeam;
Zburam cu pescărușii-n zare,
Dorințe-n vis întrezăream.

Pluteam cu sufletul ușor
Și mintea mă ducea la înot...
N-am aripioare, nu-s fuior;
Capul mi-e-n val și tălpi pilot.

Trup nu mai am -e-un gol imens,
Doar inima o cred că bate-
Plămânii-s plini de Univers...
Sunt sigur de eternitate.

Respir amestec aer-sare,
Broboane de-apă calde-n simț
Mă-nalț mai sus de depărtare,
M-afund cu pește-spadă, îs zimț.

Și zbor-înot, totul e undă
Cu coborâri și cu urcări...
Azurul simt că se scufundă
Și nori se prăvălesc din mări.

Mă-nvârt într-un total melanj,
Tornadă sunt, Triunghi Bermude...
Planeta-ndrum într-un deranj;
Făptaș ce sunt n-am cum m-ascunde.

Aproape ce sunt de dezastru
O rază simt că mi se-ntinde;
O cheamă Sirius, e un astru...
Printre parfumuri mă cuprinde.

Sunt la sfârșit de meditații
Întors sunt iarăși în uman
Nebun ieșit din insolații,
Transpir... Iubire mi-e liman!
17.06.2010
Posteaza comentariu
Sponsori