Dor barbar

Autor : Adam
 
75 Vizualizari
Citesc şi recitesc trecutu-mi sfâşiat,
De un dor barbar, necuprins de minte,
Născut dintr-un fluture gigant
Şi hrănit cu ale timpului seminţe.

Adulmec litera din vorbă,
Mă scufund în sensul ei deplin,
Exilat cu litere cu tot de-a vieţii normă,
Mă retrag între dune, ca un ciulin.

Tămăduiesc a trecutului migrena,
Culcându-l printre rânduri.
Repar a corabiei carenă
Şi o îndrept spre vânturi.

Mă arunc cu totul între versuri,
Mă adapostesc de lume.
Caut prin frânte universuri,
Frânturi de viaţă, fără cutume.

3 mai 2019
Posteaza comentariu
Sponsori