DORUL

Autor : Ganea Georgeta
 
158 Vizualizari
Fir urzit cu ganduri fine este dorul.
Rasfatat de-a lui putere nu-ti da pace.
Bantuie ca o fantoma si sufletul -l ravaseste.
Vraja lui placere si durere tese.
Stropit cu lacrimi uneori sporeste a lui simtire,
Starneste –n noi patimi si dorinte.
Se ostoeste doar cand a lui chemare,
Inlatura in graba marea si oceanul,
Muntele si dealul, tara si orasul,
Sa vezi, s-auzi persoane ce in suflet porti.
Ne pui pe drumuri fara de zabava,
Sa potolesti al nostru foc, care mocneste
Pentru copii, parinti. prieteni ori iubiti,
In revederi, imbratisari si sarutari te stingi.
Grabit apoi te-ntorci la locul tau stiut.
Cu noi traiesti ca iedera cu plopul.
Etern, singuratic si neasemuit in lume esti.
Dor ce tii legat destine....
Dor, dor, dor de toate si de tot.
Posteaza comentariu
Sponsori