Leopardul

Autor : Nicu Haloiu
Nicu Haloiu
34 Vizualizari
Leopardul

S-au dus de mult acele vremuri ce cântau fapta măreață,
cântau frumusețea pură, neatinsă de vreun viciu,
azi în sunet de alămuri cu gust de pară mălăiață,
se glorifică micimea cu fandoseală din capriciu!

Degeaba astăzi curcubeul mai aprinde bolta clară
înseninând parcă făptura cu-a lui misterioasă undă,
că mai nimeni azi privindu-l își simte inima ușoară,
pe mai nimeni curcubeul nu pare să-l mai pătrundă!

Cine mai vede azi în nori cum îi desenează vântul
când ei se-ntind pe bolta clară, alburii și trențăroși?
cine vede cum natura își schimbă mereu veșmântul,
că mai mult decât natura, mulți cred că sunt mai frumoși?

S-au dus vremurile-n care toți trăiau după nevoi,
că ei merită mai mult, astăzi cei mai mulți pretind,
dar ei nu privesc într-înșii să vadă cât sunt de goi
și în ei nicio virtute nu se mai vede răsărind!

Astăzi prea puțini mai știu ce sunt alea arhetipuri,
când nu mai sunt unicate, că totu-i la kilogram,
astăzi toate-s imitații, sunt efemere prototipuri
și-orice măruntă reușită e transformată în bairam!

Ce să-nvețe-ai noștrii tineri de la lumea care moare,
romantism, visări plăpânde, adieri blânde de vânt,
când totu-i kitch, totu-i comerț, redus la globalizare,
ce să-nvețe-ai noștri tineri din acest sumbru mormânt?

Azi se vinde-aproape totul că totul are azi un preț
și instinctul mișcă lumea, instinctul e izvor de bani,
tinerii-s motorul lumii, doar ei mișcă-acest comerț
și-n fața bogăției lumii, cum salivează cei sărmani!

Asta-i lumea noastră astăzi, un surogat fără esență,
ce-și maschează urâciunea cu straturi groase de fard,
să trăiești astăzi în lume e doar trista experiență
din fața unui gard vopsit ce-ascunde-n dos un leopard!

........

Dar pe tine eu iubito, te tot văd privind spre cer
ca să îmi arăți cum norii se joacă și desenează
câte-un chip ce se destramă, misterios și efemer,
și privesc cu tine norii ce atinși de vânt dansează
de parcă vântul, mișcând norii, ne îmbie la mister!
Posteaza comentariu
Sponsori