Misterul a ceea ce este invizibil şi profund

Autor : Iudita Ecaterina
Iudita Ecaterina
54 Vizualizari
Mă las pierdută şi apoi găsită
Mă las uitată şi apoi amintită
Mă las atinsă goală şi apoi acoperită
Mă las luată şi apoi înapoi dată
Mă las cântată şi apoi povestită
Mă las mângâiată şi apoi îmbrăţişată
Mă las călcată şi apoi în palmă purtată
Pe fir de iarbă, pe fir de apă, pe pântec de pleoapă
Pe fir de aripă, pe fir de soare, pe fir de ochi
Pe umeri goi, pe gleznă subţire, pe păr răvăşit
Pe zâmbet uitat şi regăsit, pe degete lungi şi subţiri
Pe lună plină, pe lacrima dimineţii, pe lumină fină
Mă las purtată pe cute de vânt, apoi întinsă pe fir de iarbă
Mă las sedusă de fluturi, apoi iubită de păsări
Mă las încătuşată de gânduri, apoi eliberată de moment
Mă las scrisă cu roşu de mac, apoi citită în verde imperial
Mă las plânsă cu lacrimi albastre, apoi senină văl diafan
Mă las închisă în mugur crud, apoi înflorită în răsărit de simţuri
Pe genunchi de piatră, pe drum rotund, pe aură de lotus
Pe tăcere de stele, pe spirit de întuneric pur
Pe cuantă în plan celest, pe cerc adânc, pe colţ frânt
Pe trup în stâncă, pe gol de fântână, pe lemn de santal
Pe fior scrijelit, pe miresme de migdal.
Posteaza comentariu
Sponsori