Nașterea mea

Autor : Nicu Haloiu
Nicu Haloiu
46 Vizualizari
Nașterea mea
...
Când m-am născut eu, eram deja bătrân,
Mama, cea pe care am iubito-așa de mult,
A născut un trup, un simplu trup și-atât,
În care eu dormeam și nu-mi eram stăpân!
...
Eu m-am născut așa, ca dintr-o dată,
În noapte-aceea-n care mi-am adus aminte,
Că, pe când dormeam, am cunoscut o fată
Cu ochi verzi, migdalați, atât de minunată
Încât în fața ei, nu mai aveam cuvinte!
...
Și m-am trezit chemând-o-n gând pe nume,
N-am mai știut de ea în timpul ce-a trecut,
În vreme ce dormeam, am rătăcit prin lume,
Dar dulcea-i amintire, deodată m-a durut!
...
Și-am început s-o caut, nebun să o găsesc,
Simțeam dorința vie de a o revedea,
Crezând că am pierdut-o, simțeam că-nebunesc,
Mă sfâșia cu totul dorul nebun de ea!
...
Mă rugam de soartă, de Domnul și de sfinți,
Le dăruiam din zile, chiar viața mea toată,
Să stingă-n mine focul și s-o mai văd odată,
S-o mai privesc odată, în ochii ei cuminți!
...
Și-apoi am regăsit-o, ca printr-o minune,
O, Doamne, fără ea, ce mult timp am pierdut,
Ce-a fost în mine-atunci, nu aș putea spune,
Dar asta pot să spun: atunci m-am și născut!
...
Posteaza comentariu
Sponsori