Neștiind a ta durere

Autor : Nicu Haloiu
Nicu Haloiu
196 Vizualizari
Neștiind a ta durere

când mi-e greu și-ți spun că doare,
lumina mea, te strig pe nume
și atunci, întreaga lume
tu mi-o pui mie, la picioare!

și, ca să nu mă mai doară
tu, cu-a dragostei magie,
din a nopților tărie
faci soarele, ca să răsară!

mă-mbrățișezi, mă încălzești,
mă strângi la pieptul tău fierbinte
și, cu șoapta ta cuminte,
îmi spui ce tare mă iubești!

îmi mângâi trupul istovit
cu-atingerea ta domoală
și-ușor, ușor, de-abia simțit,
tu faci să nu mă mai doară!

apoi adormi și-n ochii-ți blânzi,
acoperiți de-a tale pleoape,
eu știu, că sunt de tine-aproape,
că visele cu noi, ascunzi!

flămând de tine, te privesc,
te veghez să-adormi profund,
sub pleoapele-ți să mă ascund,
să-ți spun ce mult, eu te iubesc!

dar apoi, simt o mișcare,
privesc atent și, ca un nor
în colțul unui ochi, ușor,
sclipind, o lacrimă-ți apare!

eu neștiind a ta durere,
de unde e, de unde vine,
mă rog spre bolțile senine
într-un gând cât o clipită:
dă-mi Doamne te rog, putere,
s-o pot face fericită!
Posteaza comentariu
Sponsori