Omagiu

Autor : Ganea Georgeta
 
145 Vizualizari
La mijlocul lui ciresar, cand, pulberea stelelor de tei,
Raspandeste a ei mireasma pe tot Dealul Copoului,
Ce ademeneste orice trecator care se plimba pe alei,
A plecat sa se odihneasca pentru eternitate, Eminescu.

In semn de recunostinta parca, teiul ce dainuie de veacuri,
Proslavit de-al nostru geniu in opera-i mareata,
Spiritul viu al marelui poet pe mai departe-l duce.
Inchinaciune lui, monument al naturii, aducem,
In semn de pretuire pentru memoria ce-a fost, este si va fi, Eminescu.

Hazardul oare, intamplarea, simple coincidente ar fi?
Sa fie oare plecarea rasplata pentru ceea ce de fapt am fi?
Sa fie semne sau destin?
Intrebatori ramanem, fara ca noi sa stim, rostul astei lumi.
Posteaza comentariu
Sponsori