Pe cararile iubirii...

Autor : Zamfira Georgian-ionut
Zamfira Georgian-ionut
458 Vizualizari
Pe cararile iubirii stau de veghe doi feciori
Si gandindu-se intr-una ce-i cu zana dintre flori
Poate este o fecioara fiica unui imparat
Raspunse razand feciorul de pescar necultivat

Poate ca e ratacita prin campiile pustii
Ce vorbesti acolo frate te gandesti doar la prostii
Eu nu cred ca este zana mai degraba fata Leanii
Ce da coltul noaptea-ntreaga numarandu-si ziua banii

Am zarit-o asta noapte cum umbla pe strazi pustii
Imbracata elegant si cu niste cizme gri
O fustita colorata foarte scurta si tu sti
Cum erau atunci pe strada pe cand noi eram copii

Bine zici dar asta vara am zarit-o la Matei
Fiul lui popa Mitica imbatat de dorul ei
Si mahmur de-a ei privire si chioris se tot uita
L-al ei trup scaldat in farmec si incepe-a se mira:

Vai de mine! Vai de mine ce-am ratat si ocolesc
Sora buna cu minciuna dar incep sa o-ndragesc
Vai de mine! Vai de mine nu stiu cum nu reusesc
Sa parcurg pragul iubirii si sa o ademenesc

Ma voi duce l-al ei tata si-o voi cere de sotie
Si o voi chema la vara la a mea imparatie
Voi parcurge drumul vietii ca sotie sa-mi devina
Ca ma scapa de-ntuneric doar cu raza ei senina

Si pornii la drum agale si mergand cu nestiinta
Pe cararea de la munte mergea cu mare voina
Ajungand la tatal fetei se-ncumata-n fata lui
Ca era un mare mester finul voievodului

Si ii spuse-n mare graba: de imi dai a ta fecioara
Iti voi da in locul ei florile de primavara
Sa-nfloreasca locul sacru unde fata a crescut
Si sa lumineze mintea tatalui nepriceput

Vai de mine! Vai de mine asta este fiica mea
De frumoasa ce mai este nu o dau la nimenea
Vai de mine! Vai de mine cum sa pot sa o privesc
De frumoasa ce mai este sa ti-o dau nici ma gandesc

De nu-mi dai a ta fecioara ia te uita imprejur
Vin diseara cu o scara si pe fiica ta o fur
Iar de spui ca e frumoasa si ca este fiica ta
Mai bine cadem la pace sa nu te las fara ea

Auzind astfel de vorbe tatal fetei se incrunta
Si se puse sa gandeasca cu a lui minte marunta
Tresarind el dintr-odata si ii spuse luminat
Iti voi da a mea fecioara doar cand vei fi imparat

Imparat! zise flacaul, imparat deja eu sunt
Tatal meu e mare preot in biserica cu-al sau gand
Iar cand ti s-o pune pata sa iti cumperi un mormant
Voi vorbii atunci cu tata sa te bage in pamant

Voi face eu cheltuiala atunci cand va fi nevoie
Acum da-mi pe fiica ta sa-i arat Arca lui Noe
Si s-o duc la a mea mosie unde clopotele bat
Zi si noapte incontinuu pentru fiul de-mparat

Si pornii din nou agale intorcandu-se acasa
Ii prezinta tatalui scumpa lui draga mireasa
Si-ncepu' sa dea de stire la toti oamenii din sat
Ca va fi o mare nunta a fiului de-mparat

Dar va fi o mare nunta, mare nunta ca-n povesti
Vreo trei noptii si vreo trei zile va tine de te gandesti
Si va curge bautura pana nu s-o mai putea
Sa deguste toti satenii si-n trei zile sa o bea

Si asta a fost povestea ce iti da numai fiori
O poveste minunata despre zana dintre flori
O poveste cu mult farmec ce te-ncanta zi de zi
Mai ales de-o povestesti alor tale dragi copii
Posteaza comentariu
Sponsori