Pocalul zefirului !

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
101 Vizualizari
Pălesc în fruntea universului astral, corul buruienilor hilare –
Înspăimîntate –n veacul monștrilor deșertăciunii, cu mirare...
Se hăpăie la repezeală, slăbiciunea, fragilitatea cu ardoare!
Abundă, în abisul căii, de atîtea semințe otrăvite cu nepăsare!


Cînd prăbușiți de lupta crîncenă, apune soarele izbăvitor
Doar pelerinul brav, alungă hoitul din brațul răutăților!
Se prăbușesc în hăul deznădăjduririi, tulpinile viselor...
Adînc, zefirul revarsă –n pocalul umanității undelor –


Răsuflarea -și, sacrificată din credința dragostei erelor
Ce încă n-au apus, nici spinul piramidal al vitraliilor...
Cutezător, se-nhamă pelerinul în brava luptă a durerilor –
Despicînd puntea hăului, cu sabia zefirului, al alinărilor!

-Înfruntă, bravul pelerin cu –n evantai în valsul zefirului
Schimonositele hiene, ce salivează la sorbirea sîngelui!
Sentința se rescrie, pas cu pas în șahul mat al sufletului
-Îndeamnă goarna, către calea dreptăților semenului!

Rămîne, în așteptarea erei să renască Pămîntul făgăduinței
Avid, se-nlănțuie suflarea omeniei, din clipele credinței!
Cu-armura răsăritului, din bravul brad cresc mugurii –
Înnamorați de ritmul valsului, cu oda supraviețuirii!


(24 Iunie 2018)
Posteaza comentariu
Sponsori