Poveste

Autor : Nicu Haloiu
Nicu Haloiu
38 Vizualizari
Poveste

am crezut dintotdeauna-n basme,
că dintotdeauna mă știu un visător
și am călătorit pe-un fermecat covor,
să pot vedea mirifice fantasme.

în mintea mea, eu mă joc și-acum
se nasc în mine povești nemuritoare
și mi-aș dori să fiu, cumva, în fiecare,
cu spiriduși și elfi, însoțitori pe drum.

să întâlnesc în drum îngeri frumoși,
să călăresc bidivii ce mănâncă foc,
să pot călători mereu, din loc în loc
să liberez prințese de zmeii fioroși.

poate uneori am fost crezut nebun,
că mi-a plăcut Manole cu a lui zidire,
mi-am dorit mereu poveste de iubire
și niciodată eu, nu am știut s-o spun!

poate mi-a plăcut o lună de argint
să vorbesc cu ea într-o noapte-albastră,
cu minotaurul rămas în vremea noastră,
eu am văzut că viața este un labirint.

m-am hrănit cu basme de când eram copil,
că taina lumii-ntregi în basme se ascunde,
precum o lună clară spărgându-se pe unde,
și taina lumii-n basme, ne-nvăluie, subtil.

am mai crezut în cântecul, țesut de poezie,
cu versuri ce adie în umbra unui vis
trepte-am pus iubirii, să urc spre Paradis
și am trăit din basme, hrănit cu fantezie

eu am țesut în gând povestea de iubire
că am crezut dintotdeauna-n basme
în mintea mea se nasc mirifice fantasme
și sorb necontenit din dulcea ta privire!
Posteaza comentariu
Sponsori