Prezent

Autor : Runa
 
58 Vizualizari
Un sfert de veac mi-am tot cârpit coconul,
Rugându-l pe Preabunul să-mi dea tărie, uitare și iertare...
Iertarea ta, cel care, peste impusele oprelisti, mi-a locuit în suflet.
Am ispășit, de atunci, cu fiecare răsărit și apus,
Cu fiecare bucurie și tristețe, cu dorul și povara anilor.
Și astăzi, ce dar nemăsurat: prin învelișul șubred de mătase,
Suflarea ta îmi încălzește păcatul și schingiuitul trup!
Dar aripile, aripile de pe care praful de stele s-a scuturat, /
Vor mai putea să zboare?
Posteaza comentariu
Creatii ale aceluiasi autor
Sponsori