Seva hologramei ...

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
56 Vizualizari
Dirijorul balanței, își naște –n pîntecul altarului tăcerilor: dilema hologramei...

Proptește bastonul amintirilor, de zidul piramidei colosale visîndu-se aievea –

La reîntoarcerea reveriilor solare, cînd tribul leilor înclină cibernetica: clipei!

Cortina scenei vieții, se ridică, ansamblul cîntă o simfonie cu-ardoarea...

Discursului revizuit, în optica memoriei cuantice, mascată de mîna himerei!

Privește, hai, îndrăznește să developezi lumina Învierii, din arn-ul arhivei –

Întoarce, dirijorule filele toamnelor din calendarele morții, în era mimei...

Joacă piesa destinului, codifică gena distrugerii în unda lină, a enigmei!

Adună corul hienelor, să muște din pelicula microbului de-a respira otrava...

Îndeamnă, goarna dreptății spre-altarul lacrimilor mutante, pe jar cu tava –

Să guști elixirul disperării, la marginea prăpăstiei resemnării rugii, cu slava

Căci pînă, la Dumnezeu și-n ceruri, se duce lupta genelor umane în seva...

Cînd patima surîsului, apune –n declinul deșertăciunilor promisiunii hilare

Valsează –n aula undelor cristaline, aria pașilor rămași în umbra din dosare!

Se –aruncă în hăul destinului, triunghiul opac al ochilor trapezi, în zare...

Cînd dincolo de –oglinda timpului, loja ploilor hrănește seva ce doare!

Autumnal blestem molecular, sortit trezoreriei sărutului trandafiriu...

Răzbună paturile liliecilor, cînd monstrele formolului, ating timpuriu -

Balsamul vieții și al morții, atins pe firul axei indiferenței, și se scriu

Sortitele simfonii îndoliate, cu flacăra răului tatuată în suflet, în sicriu!

(26 August 2018)
Posteaza comentariu
Sponsori