Simfonie-n doi

Cand te privesc raman fara suflare
Si simt ca zbor simtind al tau parfum
In ochii tai caldura e prea mare
Si ma topesc de dragul tau acum

Imboboceste-n inima un nufar
Pe care il stropesc cu dulci saruturi
Captiv in vraja ta acuma sufar
Ca-ti lasi amprenta sa se scalde-n asternuturi

Te voi iubi ca ma iubesti de-o viata
Si langa pieptul tau astern tacerea
Voi savura din nuanta de speranta
Momentu-n care ai redat placerea

Si noaptea cand lupi-si canta durerea
La pieptul meu vei adormi zambind
Si-ntr-un tarziu se-asterne iar tacerea
Si buzele-ti sarut si iar te simt

Te lasi cuprinsa de-o dulce mangaiere
Cand te sarut vibrezi de fericire
In noi se regaseste raza de placere
Iubire

Azi pentru noi nici timpul nu se-nvarte
Nici gandul nu ne-mprosca cu noroi
Iubirea noastra a-nvatat sa cante
O simfonie despre-o dragoste in doi