Singur

Autor : Scheleton
Scheleton
267 Vizualizari
Eu voi rîmâne singur iar zeci de primăveri,
Astupându-mi goluri cu goluri ca şi ieri,
Şi voi veghea pustiul ce-mi zace-n întuneric,
Păstrându-mi libertatea, lipsindu-mă de cleric.

Îmi voi trăda tristeţea şi-mi voi ascunde teama,
Visând naiv la stele şi invocându-mi luna.
Pământu-n chip de soare eu razele-i voi toarce,
Păşind cu tălpi de ploaie, chemând un cer de şoapte.

Din timp îmi voi culege fărâme de speranţe
Ca să-mi cunune pieptul în patul gol de moarte,
Nimicu-mi va veghea înfometat tristeţea;
De ea-mi voi sprijini, săracă-mi, poezia...

Dar voi muri singur, scăldat în dor de lacrimi,
Jelindu-mi singur moartea şi nopţile de patimi.
Din lacrimi îmi vor creşte scântei de flori-rugină,
Din tot ce-am fost odată, nimicul va rămâne.
Posteaza comentariu
Creatii ale aceluiasi autor
Sponsori