Tăcerea-i strigăt...

Autor : Adam
 
119 Vizualizari
Acum ştiu că cel mai puternic strigăt e tăcerea
Rostită anevoie prin ochii îngânduraţi,
Când lumea vede în ei durerea,
Ei aud cum strigă cei doi ochi dragi, indepărtaţi.

Se aud în noapte şi în zi,
În limba lor de tandră catifea,
Zgomotul lumii nu-i poate opri
Să nu-şi trimită fluturi chiar şi pe o adiere de cafea.

Tăcerea lor vorbeşte tainic, în tăcere,
De străzi pustii şi nopţi goale
Ce au rătacit la rândul lor, fără vedere,
După misterioasele şoapte diafane.

Răsplata-i mare, cât e cerul,
Ca o viaţa în plus, primită în dar,
Când vorbele răsună în eterul
Descătuşat de propriul har.

10 mai 2019
Posteaza comentariu
Sponsori