Trenul

Autor : Traian Vlaicu
Traian Vlaicu
61 Vizualizari
Aştept un tren intr-o gară,
Nu mai ştie nimeni când a trecut ultima oară.
De atunci au plecat şi liniile ferate,
Bolnave, pentru că n-au mai fost de mult timp fluierate.

Stau în gara langa un bătrân felinar,
Uitându-ne în zare să vedem un tren iar.
Mai este şi o bancuţa ruptă,
Care vorbeşte-n somn de nu ştiu ce rută.

Aştept răbdător al meu tren,
Unul liber, rebel, ce are mereu linia cu el.
Un tren care are în vagoane şi o gară de rezervă,
Un şef atent şi un impegat de manevră.

Trenul meu poate veni de oriunde şi oricând,
Poate pleca din gară, departe, mai repede ca un gând.
De grijă nu mai dorm şi nu mai mănânc nimic,
Te prind trenule oricât ai fi de mic!

10 martie 2019
Posteaza comentariu
Sponsori