Treptele timpului

Autor : Nicoleta (Unspokenwords)
Nicoleta (Unspokenwords)
402 Vizualizari
Cobor pe treptele veșniciei și -mi pare
Că liniștea se-așterne în murmurul de-ncorsetare
Cobor pe treptele tăcerilor, și tresare
Un glas înmărmurit ca fluturele ce-l doare.

Și totuși nu e zi să nu luăm loc, la prezentul ce ne -apare
Așezîndu-ne clipă, de clipă umbra de lumină călăuzitoare.
Pe banca ecourilor lăuntrice, încet, încet vibrînd în zare!
Coborîm tăcerile modest, pe ritmul portativului de valoare.

Coborîm pe treptele ireversibilității vieții
Pășind agale, de mînă cu timpul tinereții
Ne-asemuim poveștile, în simplitatea tristeții
Firescul devine absurd, în grădina frumuseții.

Coborîm și urcăm, orbind spiralele vitalității
Cu repeziciunea secundei, o clepsidră a divinității
Coboară linia destinului, precum fluturele diformității
Născînd din vidul harului, destinul singurătății!
Posteaza comentariu
Sponsori