Un ultim sărut

Autor : Nicu Haloiu
Nicu Haloiu
121 Vizualizari
Un ultim sărut

o înghițitură de vin dintr-o cană de lut,
aș vrea să beau într-un prag de seară,
lângă mine să suspine ușor o vioară,
eu, să beau vinul pe îndelete, tăcut!

să cuget apoi, privind la cana cu vin,
la cel ce frământă bucata de lut,
că-așa precum cana, suntem și noi puțin,
o frământare de lut, umplută cu chin,
ca un suspin de vioară, adesea, tăcut!

și-n fiece zi, noi, muri-vom puțin,
că drumul vieții noastre se duce-n pământ,
doar o bucată de lut vom fi-ntr-un mormânt,
ne-o pomeni amintirea vreun prieten tăcut,
ce va vărsa pentru noi o picătură de vin,
neștiind că, sorbind din cana de lut
lângă un suspin de vioară, ne dă un ultim sărut!
Posteaza comentariu
Sponsori