Zăpada tâmplelor

Autor : Nicu Haloiu
Nicu Haloiu
71 Vizualizari
Zăpada tâmplelor

iubito, chipul tău angelic se prelinge
pe privirea-mi și-n suflet mă atinge,
atâta viață-n noi iubita mea pulsează,
cât destinul nostru, calea își urmează!

că destinul nostru a fost scris de mult,
de când în noi, abia creșteau povești,
când mă priveai, privindu-te tăcut,
și -mi tot spuneam ce minunată ești!
......
a fost atunci iubito, o poartă de intrare
o-ngemănare de suflete plăpânde,
ce-au rătăcit părând a se ascunde,
copii pierduți într-o iubire mare!

multă vreme, nimic noi nu ne-am spus,
prea multe meandre apoi ni s-au deschis,
dar am cerut deodată dreptul la recurs
și-a vieții noastre soartă, în fine, a decis!
....
chipul tău angelic și-acum mă înfioară,
deși timpul iubito nu trece, parcă zboară,
privirea-ți minunată, pe mine se prelinge
chiar dacă pe tâmple, a început a-mi ninge!
Posteaza comentariu
Sponsori