Zeci de gânduri

Autor : Maria Mihăilescu
 
55 Vizualizari
Un pitic, un pic mai mic
decât cel mai mic pitic,
păturica azurie
şi-a lipit-o de bărbie.
Ăsta-s eu, dus la culcare
încurcat destul de tare
în probleme de pitici
scrise-n foaia de aici.

Minut, oră, ziulică,
un tătic şi o mămică,
în grija lor de părinte
strâng şi strâng cu-nvăţăminte:

"Ai răbdare, stai şi-ascultă,
nu te-ntrece-n vorbă multă,

ajută, fii blând, măsoară,
o dată, a doua oară,

fii prietenos, zâmbeşte,
pe oricine preţuieşte,

recunoaşte când greşeşti,
nu-nălţa ceea ce eşti,

pune capăt înţelept
lucrului care nu-i drept,

socoteşte socotit
timpul, ceas de neoprit,

munca nu-i de amânat,
ordonează ce-ai lăsat! ".

Sfătuit, văd liniştea
că se zbate-n mintea mea.
Ce ar spune bine-bine
un copil tocmai ca mine?

De-mi închipui un răspuns
la-ntrebarea ce-a ajuns,
cred, sigur vreau o bucată
dintr-un tort de ciocolată.

Apoi, ştiu şi eu? gândesc
cât se poate de firesc,
adun doi scăzut din opt,
leg cu fundă mărul copt,
trag de sfoară un balon
tot rotund, de tot în ton
cu mirarea mea uimită
într-o geană adormită...

De sub pătura albastră
ţintesc stele prin fereastră.
Fluturi de argint, de sus,
se dau peste cap, ba nu-s...
Posteaza comentariu
Sponsori