O MAMĂ DE LUMINĂ (ROMAN) 2015 Felix Rian Constantinescu

Autor : Felixcopilbatutnebun
Felixcopilbatutnebun
ucis este o iluzie de aceasta nu îi poate sta nimic în cale. Dar fiecare suflet are preţ fiind mai complex decât o galaxie de cerneală spălată de pe mâini într-un lighean cu apă, chiar şi sufletele celor răi, chiar şi sufletele celor ignoranţi. Fiecare suflet poate învăţa revelaţia prin simplul fapt de a fi viu, revelaţia întregilor picături de rouă germinată în furtună reflectând Soarele văzut printr-un fulger ciclopic. Atât de viu e sufletul. Pentru că sufletele sunt transcendente şi pentru că o parte din cuvintele Şefului Seattle au fost. Eu deasemenea laolaltă cu Omul Alb din al cărui trib sunt, laolaltă cu Omul Roşu care a pus o oglindă de sânge şi cuvinte în faţa chipului nostru al Omului Alb arătându-ne că noi şi chipul nostru e chipul alb al Morţii, laolaltă cu Omul Negru, Omul Galben şi Omul Amestecat nou apărut toţi avem aceeaşi vină pe care o împărţim cu toţii încercând cu deznădejde să o tot uităm cum uiţi universul întreg în singurătatea ta plină de durerea şi sensucht-ul modernităţii, ca pe Tatăl nostru. „În Numele lui D-zeu Cel Milostiv, Îndurat.” Doar El este fără vină, şi deşi îmi vorbeşte prin cuvinte invizibile eu sunt vinovat asemeni Vulturului şi pentru toate acestea un adevăr e că după ce vezi de Florii în biserică fulgerul în mâna lui Hristos, nu-ţi mai trebui nimic, devii ţărână vie, ţărână ce poate să-şi spună numele. Cât despre Hristosul apostolilor şi al părintelui Arsenie, Hristosul umple până şi vidul dintre galaxii, si tu, Doamne, ai zburat poe aripile Duhului Sacru in deserturi unde ai postit o zi, si apoi ai mai postit o zi, si apoi ai mai postit o zi pana cand s-au adunat toate ca patruzeci de pietricicele in gura ta tacuta si incleiata, flamanda si apoi doar cu cartea in privire l-ai alungat pe diavol de la tine si l-ai pus pe fuga gasind linistea. Cat de frumos esti, Doamne.

Abrazame. Cântecul lui Julio Iglesias, cântecul despre care Julio a spus că-l reprezintă cel mai mult. E o muzică incandescentă precum sticla lichidă suflată în cuptorul de sticlărie. Pentru mine personal îmi ilustrează viaţa de credinţă, cuvintele lui D-zeu către mine. D-zeu mi-a distrus viaţa, m-a lăsat să-mi distrug viaţa, a adus în viaţa mea tot felul de nenorociri, suferinţă, agonie, m-a hrănit cu lacrimi ce nu mai puteau fi stăpânite şi inundaţii de deznădejde, m-a închis în ridicol şi singurătate, m-a distrus, mi-a fost vrăjmaş cum spune Scriptura, D-zeu m-şa lăsat să mă zbat ca un gândac străpuns cu un ac, mi-a dat o viaţă de Gregor Samsa, mi-a transformat viaţa într-un loc de detenţie în care mă mai bucur că totuşi trăiesc oricum trăiesc, viaţa care ar trebui să fie ceva frumos şi ceva în care să ţi se împlinească visele, în schimbul credinţei mele mi-a năruit sufletul şi nu cred că acum după ce m-am întors din Infern sunt mai bun decât am fost înainte, a căutat la mine perfecţiunea ce a făcut-o doar în îngeri şi când nu a găsit-o m-a ucis, a adus marfare de nenorociri peste mine şi toate pentru că atunci când am auzit Evanghelia am primit-o şi am devenit un ucenic, iar la toate acestea, la toate nenorocirile, necazurile, rugăciunile, lacrimile şi deznădejdile ce i le arunc ore întregi în fiecare zi tot ce primesc în schimb e doar tăcere; tăcere şi cuvintele cântecului lui Julio: „Abrazame/ Y no me digas nada solo abrazame/ (...) Abrazame/ como si fuer' ahora la primera vez/ Como si me quisieras hoy igual qu' ayer/ Abrazame.” D-zeu este Preaiubitul ce nu dă nici o explicaţie în iubire, este Îndrăgostitul ce răneşte cum nimeni altcineva nu poate şi apoi cere iubire de la iubirea ce a rănit-o atât. Ăsta este D-zeu. De mult deja am învăţat în cele mai mari nenorociri să nu mai întreb de ce şi aproape să nu mai caut rezolvare ci coar să-l îmbrăţişez, pe el, pe Îndrăgostit,
Posteaza comentariu