O p i a t r ă o m o n e d ă o p o v e s t e u n v i s și o m i n c i u nă (povestiri)

Autor : Const Felix
 
993 Vizualizari
O p i a t r ă o m o n e d ă o p o v e s t e u n v i s și o m i n c i u nă

(p o v e s t i r i)

d e F e l i x Rian C o n s t a n t i n e s c u
2 0 1 0

Basmul călugărului cu numele greu de pronunţat şi şi mai greu de scris

A fost odată ca niciodată un sufit pe care îl chema cu un nume greu de pronunţat şi şi mai greu de scris. Şi călugărul acesta dupa ce a lăsat în urmă orice deşert şi orice primejdioasă pustietate posibilă a ajuns la malul valurilor, pe plajele Africii.

Şi după ce merse mult pe plajele acoperite de sare ajunse la o aşezare omenească. La ieşirea din sat putea vedea pescari care fumau din narghilele mici şi pescuiau peşti şi chiupuri fermecate de gresie.

Dupa ce intră în sat văzu pe nisipul uscat galben şi alb intens, maroniu şi înnegrit în porţiunile udate de Mare Nostrum, văzu sub cerul înstelat şi veşnic, văzu printre oamenii cu ochii şi sufletul deschis, văzu că ajunse într-o staţiune de vară plină de ştergare întinse pe nisip şi gălăgie de suflet tânăr.

Merse şi cerşi pe la câţiva oameni refuzând banii până când cineva se îndură şi îi dădu o bucată de azimă uscată şi o lingură de vin. După aceea merse mai departe înainte dorind să iasă în partea cealaltă a staţiunii urmând ca acolo să se hotarască dacă va se va întoarce în pustiu sau dacă va merge pe apă, ca Profetul Isa – maestrul său, părintele sufletului său.

Încă nu se hotărâse când – mergând – în vreme ce se apropia de capătul satului călugărul fu orbit de nişte lumini puternice din cer care scăpărau ca soarele deasupra lui. Totul era atât de incandescent că nu mai vedea nimic decât lumină. Şi Dumnezeu îi vorbea:

“I feel the night explode when we’re together.”

Da, aşa se simţea şi el. Erau împreună aici în locul de unde noaptea a fost ridicată.

“Emotion overlode in the heat of pleasure.”

Da, în Dumnezeu e plăcere, toţi sufi ştiu asta – cea mai mare plăcere din catedrala cerului.

“Take me I’m yours into your arms never let me go
Tonight I really need to know: ”

Câtă iubire. ‘Inima Lui e înaintea mea’, se gândi călugărul în inima sa.

“Tell it to My heart…”

Exact.

“…tell Me I’m the Only One...”

Era un veac indescriptibil. Secunda se dilatase devenind eternitate şi nu mai exista nimic decât Dumnezeu. Era un Ochi indescriptibil. Secunda se dilatase devenind eternitate şi nu mai exista nimic decât Dumnezeu. Era o secundă indescriptibilă. Dumnezeu era vizibil şi indescriptibil. Secunda se dilatase. Era o eternitate indescriptibilă, călugărul acesta slăbuţ se vazu ajuns în faţa unei eternităţi indescriptibile. Dacă ar mai fi putut judeca în acea veşnicie, sufitul s-ar fi întrebat cum de nu i se carbonizează ochii de carne pentru că Îl văd pe Dumnezeul de duh. Nu putea decât să-L privească pe Dumnezeu şi Dumnezeu să se repete în ochii săi ca o rugăciune. Era un veac indescriptibil. Secunda se dilatase devenind eternitate şi nu mai exista nimic decât Dumnezeu. Era un Ochi indescriptibil. Secunda se dilatase devenind eternitate şi nu mai exista nimic decât Dumnezeu. Era o secundă indescriptibilă. Dumnezeu era vizibil şi indescriptibil. Secunda se dilatase. Era o eternitate indescriptibilă, călugărul acesta slăbuţ se vazu ajuns în faţa unei eternităţi indescriptibile. Dacă ar mai fi putut judeca în acea veşnicie, sufitul s-ar fi întrebat cum de nu i se carbonizează ochii de carne pentru că Îl văd pe Dumnezeul de duh. Nu putea decât să-L privească pe Dumnezeu şi Dumnezeu să se repete în ochii săi ca o rugăciune. Era un veac indescriptibil. Secunda se
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Posteaza comentariu