Spalarea picioarelor

Autor : Const Felix
 
910 Vizualizari
Spălarea picioarelor

Motto;
”I don't Know why They didn't Let me Come here, mama! Because I woulde've Sat with You just Like that and I wouldn't make you Tired... or Saad... I just Wanted to Tell u That i Love You... and that i Miss you'
Missie to gone Mother Ellen, 9 years old

Sora Norica, bunica unui coleg de școală primară, baptistă, trecută bine de 80 de ani, cam oloagă de picioare dar tot frumoasă, de la Răchitova cred că îmi amintesc, pe care permanent o găseam făcând ciorapi de lână în camera unde ținea un grup de rugăciune și părtășie și îndemnuri din Biblie, pe care îl frecventam constând dintr-o gașcă din biserica mare de grupul celor 4 hipsteri, fratele Cristian Ștefoni care m-a chemat, un bătrân de la Lunca Cernii născut în 1925, asta era prin 2005+2013, care avea casa chiar lângă și căruia i-am făcut o fotografie cu o căciulă pe cap, șezând pe scândura de la stradă cu aparatul meu Praktica HD care s-a pierdut prin galaxia casei pe nevăzute și acu probabil nu mai funcționează, dar poza e în plicul de portrete la bloc but I can never go back!, și sora Nița care stătea pe la începutul străzii unde a avut mama 20 de ari de pământ să-și practice hobbyul, Agricultura de pălmașă până s-a îmbolnăvit de diabet și vro cinci ani după aceea a murit pe 20+21 iulie 2011 declarat la 23: 45, doi; pe fără un sfert, soră ceva mai tânără care datorită unei boli tăcute avea obrajii puțin ca ai bețivilor care o ajuta pe doamna directoare la surorile Dorcas în epoca de platină a Betleemului cu trei păstori ca niște brazi, Fratele Miluț, administrația, Fratele Adi, misionarismul, și Fratele Ștefan, pastor de tineri ca Wilhelm Busch din Essen, 1899? +1957, căruia naziștii i-au omorât băieții, 2, din 6 Copii, și l-au închis la închisoare pentru evanghelizări cu Tinerii Hitleriști până prin 1945. Și mai era sora Norica, căreia îi murise băiatul tânăr, un intelectual frumos în poză, și la urmo hop și eu, ca Cippolino, un tânăr născut pe 29 martie 1982, un an după Medjugorje și 400 după Icoana de la Nicula 1681, pe care unu, Haos, îl aduse la biserică la o evanghelizare într-o seară de miercuri sau joi octombrie+noiembrie, la chemarea unui coleg, Sumo, îna anul 2004 anul debutului editorial cu cartea albă+albastră. Mai mult ce să zic, v-am expostulat. Sora Norica mi-a povestit odată de prietena ei cea mai bună care murise nu știu când, SORA RAVECA, o enigmă, una care odată a întâlnit un vagabond nespălat pe podul principal al târgului Hannibal, și-l luă și-l duse la ea acasă și-l spălă în vană. Și sora Norica nu că nu putea fi de acord, dar nu putea să înțeleagă! I-a mai povestit unu ori că el ori că niște Studenți din Metropolă s-au apucat să spele un vagabond și nu se prindea apa de el! Oameni mari. Du-te și fă și tu la fel. Eu nu pot, dar scrâu pe hârtie. Onoare Lor... 🙂
Acum am rămas singur de vreo șase ani dar nicăieri nu am fost mai fericit decât în cămăruța de la parter, în genunchi + pe tărâmul lui Zabulon și Neftali aducând pentru prima dată Lumina cea adevărată ori cântând cântări din cartea neagră de cântări. 🙂 Mint. Am Iubit mulți bătrâni la viața mea; Ross, you're a thousand years Old... Gobi 😐 Ai auzit de unu, Chinghiz Aitmatov?... 
Baptiștii, alături de alții, mi-au reparat mintea, cât se poate repara, la un nivel esențial! If my crew were still alive și de mine ar fi mai bine. Eu sunt vagabondul! _+_
Posteaza comentariu