NOPCEA FAȚĂ-NEAGRĂ

Autor : Raul Constantinescu
Raul Constantinescu
145 Vizualizari
NOPCEA FAȚĂ-NEAGRĂ

Motto:
„La miez de noapte prinde viață
Năluca-nveșmântată-n ceață,
Nevăzut prin nori el zboară
Veghind a Hațegului Țară…”

Legende spun, povești destule
de cruntul Nopcea Față-Neagră;
ce-or fi drept și ce-or fi hule,
ascunde hronica poneagră.
Cumplit ca-n vis seară de seară
de sub pământ umbra-i răsare,
străbate-a Hațegului Țară
zburând mereu pe nori călare.

O lume-ntreagă-i știe spaima,
birăi, fișpani, baroni îngheață…
i se dusese demult faima
haiducului cu neagră față.
Streini hulpavi, ne-având ce face,
în nopți la joc tocau averi –
bănet, aurării, conace…
sărmanilor șir de poveri.

Castel, moșii, țărani, trăsură
pierdeau jucând totul pe-o carte;
trișori-n huzur fără măsură,
se îngropau sub oarbe soarte.
Și pietre scumpe, podoabe rare
mormane se-adunau pe masă;
perdant sărac ori bogat mare
grofii din joc puteau să iasă…

În aprinsă rugă-n jurământ,
Nopcea, la‘ lui Sân Giorz icoană,
prin perete drum pe sub pământ,
deschise-n sfânta sa prigoană,
cu voinicii lui sub neagră față,
prin strâmte locuri și hațeguri,
lovind scurt, ei dări înhață
și aur, biruri pier în neguri…

Pe tainic drum de sub pământ,
la răspântii cu-a lui ceată răsărea
la miez de noapte ca un vânt
birurile spre-mpărat oprea,
întorcea averi pe la sărmani,
făcea dreptate-n miez de vatră;
le da merinde, arme, bani,
pierind apoi sub drum de piatră.

Scotea scântei prin păr, prin mâini,
i se ridica pleata vâlvoi;
nu-l simțeau pândași nici câini,
când trecea ca un strigoi
cu mască neagră pe obraz,
credeau că-i însuși dracul, ei,
când apărea-ntr-al nopții ceas
în fruntea cetei lui de zmei.

În noaptea soră-nvăluit,
Nopcea tăcut zbura neajuns
pe drum de umbre tăinuit,
prin labirint de nepătruns
la Peștera Bolii în adânc –
ca semn venind dinspre trecut –
comori peste comori se strâng
altar de har necunoscut.

Legende spun, povești destule
de Față-Neagră Bassarabă;
ce-or fi drept și ce-or fi hule,
rapsozii nicicând nu se-ntreabă,
dar mereu seară de seară
de sub pământ umbra-i răsare,
veghind a Hațegului Țară,
zboară plutind prin cer călare...
Posteaza comentariu
Sponsori